1. Obsession

Antonia Elisei, o tanara de 18 ani este trasa intr-o cadere psihicain urma despartirii parintilor sai. Aceasta isi schimba total stilul de viata si aspiratiile catre viitor, cazand in capcana drogurilor si a infractiunii alaturi de noua ei gasca din New York Antonia ramane cu tatal ei, pe care insa nu il mai vede ca un parinte.Imaginea mamei sale devine o umbra neagra si dureroasa in inima ei de care incearca sa scape prin orice mijloace. Speriat de comportamentul haotic al fiicei sale, John decide sa se mute cu ea in Seattle, dezgropand alte secrete tulmutoase ale trecutului sau.Ceea ce pare pentru Tony o condamnare lenta la moarte se dovedeste defapt inceputul unei noi si adevarate vieti pentru ea. Vrajita de un caracter intunecat, lipsit de compasiune, Tony cade usor in ghearele unui demon care ii devoreaza sufletul in cel mai pasinal mod posibil. Harry este o umbra a propiului sau trecut, incapabil sa iubeasca, dar totusi dezvoltand o adevarata obsesie pentru fata care ii este

1Likes
0Comments
207Views
AA

1. Adanc in intuneric

                                                                     1.Adanc in intuneric

 

    

-Caz inchis! Tuna judecatorul lovind cu putere ciocanul micut de tocul din lemn. Am tresarit in urma zgomotului ascutit si mi-am strans buzele intr-o linie enervandu-ma intepaturile pe care le inmteam in ochi, amenintand ca vor starni o casaca de lacrimi. Acela era sunetul care imi destrama familia pentru totdeauna.

M-am ridicat din scaunul meu incercand sa ies cat mai repede din sala imensa si sa plec de aici. Deja ma simteam sufocata. Toata lumea ma privea cu o mila falsa asteptand sa incep sa plang odata, era logic sa plang, doar parintii mei divortasera.

Dar nu aveam de gand sa par slaba in ochii lor, mi-am facut drum spre iesire, cand mi-am auzit numele rostit de o voce pe care o uram atat de mult.

M-am oprit, insa refuzand sa ma intorc, mi-am strans palmele in pumni cand am simtit o atingere usoara pe umarul meu. Pielea de pe fruntea mi s-a strans intr-o incruntatura cand m-am intors spre femeia care fusese odata mama mea.

-Scumpo..

-Nu imi mai spune asa! Am intrerupt-o cu vocea joasa si dura. Nu mai ai dreptul sa imi spui asa.

-Tony...Lacrimile si-au facut loc in ochii ei, nu stia ce sa zica si pe mine nu facea decat sa ma enerveze.

M-am intors sa plec dar ea m-a prins de mana. M-am tras aspru din atingerea ei intorcandu-ma din nou nervoasa spre ea

-Ce vrei? Practic i-am turnat in fata. Vocea mea era la fel de dura ca a unui monstru si imi puteam imagina cum arata privirea mea. Toate chipurile care ramasesera in sala s-au intors uimite si curioase spre mine.

-Antonia, imi pare rau. Ochii ei erau plini de lacrimi si isi musca buzele incercand sa gaseasca cuvintele potrivite. -Doar ca...

-Doar ca bani sunt mult mai importanti nu? Am completat-o nervoasa. Daca ea nu stia ce sa zica eu aveam destule dezis.

Am privit-o in ochi pe cea care am crezut pana acum ca este modelul meu in viata. O femeie frumoasa, perfecta, si atat de perfida. Intotdeauna i-a placut luxul, era o aderavata doamna, cocheta si stilata ,doar ca nu avea conditiile necesare pentru a-si etala pretentiile.

Sluja de pompier a tatalui meu nu era de ajuns pentru a aduce suficienti bani in familie, si o viata obisnuita pentru mama mea nu mai era viata. A rabdat cat a putut pana si-a gasit pe cineva pe care sa o intretina asa cum merita. Ochii mei au fulgerat spre barbatul brunet si indesat care statea in picioare inca asezat langa scaunul sau, o urma de durere s-a asezat pe chipul sau cand mi-a intalnit expresia plina de ura. Ii parea rau ca imi luase mama, cat de patetic.

-Mai ai ceva de spus, sau doar o sa ma privesti in continuare cu ochii aia de mironosita? I-am vorbit serioasa, intorcandu-mi privirea spre ea.Ochii ei caprui erau plini de lacrimi, acum ma enerva atat de tare ca semanau cu ai mei. Buzele ei s-au deschis dar niciun cuvant nu a iesit dintre ele.

-Adio mama! I-am aruncat o ultima privire dusmanoasa si m-am intors indreptandu-ma hotarata spre iesire.

Tatal meu era deja in masina.Am coborat scarile imensei cladiri de justitie, nervii care imi tranversau corpul m-au facut sa ma dezechilibrez de catva ori din cauza tocurilor pe care le purtam.

Am scrasnit nervoasa si am trecut pe langa persoanele care imi erau rude, incercand sa ajung cat mai repede la masina si sa plec de aici.

Bunica, mama femeii care m-a nascut, pentru ca de astazi nu mai este mama mea- m-a strigat. Dar nu m-am intors spre ea, si am urcat inauntru izbind cu putere portiera in urma mea.

Tatal meu statea nemiscat pe scunul sau, privind in gol spre volan, imi era atat de mila de el. I-am pus mana pe umar fortandu-l sa se uite la mine.

-Nu-ti face grija tata, o sa ne descurcam grozav doar noi doi! I-am spus zambind incercand sa il imbarbatez. Dar stiam ca nu va fi asa, de cand am aflat ca mama ne va parasi, eu am cazut intr-un intuneric complet. M-am schimbat radical, din fata cuminte si studioasa am devit umbra a intunericului, drogurile si bautura si-au facut loc in voata mea si atata timp cat ele ma ajutau sa uit de viata mea distrusa, le acceptam cu placere. Am devenit dura, imi pierd cumpatul din orice si nimic nu ma face sa ma simt mai binedecat atunci cand lovesc pe cineva.

El mi-a zambit usor, apoi directionat atentia undeva in spatele meu , seriozitatea si durerea asternadu-se din nou pe chipul lui.

Mi-am intors si eu privirea, si am vazut-o pe ea iesind din cladire. Barbatul pentru care l-a parasit pe tata o tinea de talie in timp ce ea mergea usor cu fata plina de lacrimi. El isi ridica capul sa o priveasca in ochi, ca barbat era un dezastru total. Scund si indesat, cu o burata proieminenta care ii facea nasturii de la camasa sa plezneasca. Avea o fata maslinie si un par negru precum zmoala. Dar pe mama o interesa doar contul sau din banca, banii erau fericirea ei. Era atat de clar lucrul asta, chiar daca ea sustiea ca se despartise de tata pentru ca acesta nu ii mai acorda nicio atentie, nimeni nu o credea. Tatal meu era un adevarat barbat pe langa caritatura care o sustina acum pe picioare. Inalt, poate prea inalt, dar asta nu va fi niciodata un dezavantaj petru un barbat atats timp car resutul trupului sau era bine lucrat.

Am privit chipul tatalui meu. Ochii lui erau de un albastru inchis, se contopeau atat de bine cu pielea lui alba. Parul negru si drept, aranjat ordonat cu o carare putin umflata pe mijloc si cateva suvite rebele pe frunte, barbia lui ascutita si buzele atat de perfecte. Era superb, mi-as fi dorit atat de mult sa seman cu el acum, sa nu mai am totul de la mama mea.

Mi-am intors privirea spre acel barbat, arata ca o minge uriasa.Cat de perfida poti sa fii pentru a alege un asemenea barbat doar pentru bani si sa-l parasesti pe cel care la 38 de ani, inca mai reusea sa suceasca mintile adolescentelor? Sa nu mai punem la socoteala si un copil care se afla ma mijloc. Dar acum realizez ca am fost mereu un ghimpe in coasta mamei mele, ma iubea, dar regreta ca ma are. Daca nu eram eu, il parasea de mult pe tata.

Si-a indretat atentia, spre masina noastra, ma privea cu ochii inlacrimati prin geamul aburuit din cauza respiratiei mele nervoase. Ea a sperat pana in ultimul moment ca v-oi venii la ea. Ca il v-oi parasii pe tata si o sa aleg la fel ca ea banii acele scursurio pe care nu o puteam privii. La asta eram diferita de ea, si ma facea atat de fericita, nu ma interesau banii.

Staim ca ma iubeste, dar eu deabia asteptam sa nu o mai vad niciodata.Chipul ei perfect ma calca pe nervi, corpul de zeita a carei imagine era stricata de barbatul de langa ea, mai scund cu un cap.Toata viata am vazut in ea un model, voiam sa fiu ca ea, sa arat ca ea. Dar chiar dca aveam trasaturile ei, fizicul meu era diferit. Eram inalta dar extrem de corpolenta. Fizicul meu avea rutunjimi pe care o fata, care arata bine nu permite sa le aiba. Formele mele erau un dezastru, fundul prea mare si sanii prea mici, cineva s-a jucat cu mine cand m-a "contruit". Am buifnit nervoasa cand am vazut din nou perfectiunea mamei mele, la 37 de ani arata ca un model, si toata lumea ne credea la prima vedere surori, iar ea era sora frumoasa. Eu eram grasa, cel putin asa ma vedeam eu, cu o piele mult prea alba si stearsa, cu ochii aproape negri care imi dadeau o expresie intunecat. Aveam parul negru cu smoala, mai inchis decat al amandurora, si mult mai des decat al mamei, care se rezarsa ca o cascada pe tot spatele meu. Al ei era scurst, tuns intr-o forma bob si aranjat pana la cel mai mic detaliu, oferindu-i un aspect tineresc. Fata ei era perfecta, alba si fina, cativa pistrui mici si maronii patau obrajii mei stricandu-mi fata complet, si nici macar nu stiam de unde ii aveam.

-Sa plecam de aici! Am spus cu o voce stinsa nesuportand sa mai vad chipul acelei femei.

Tata nu mai astepta alteva si porni motorul, accelerand si departandu-se de privirile tuturor.

Am privit in oglinda retrovizoare. Mama si-a pus pus mana la gura ei chiar daca eu nu vedeam eram sigura ca rauri de lacrimi se revarsau pe ochii ei. Daca eram sigura de un lucru, este acele ca regreta ca m-a pierdut, si acum ma bucuram de sta doar pentru ca ii aducea suferinta, dar totusi nu m-a iubit la fel de mult cum iubea banii si acum ca a obtinut ce isi dorea mai mult, sper sa nu reuseasca niciodata sa fie cu adevarat fericita, sa sufere si ea cum o sa fuferim eu si tata de acum in colo.

Masina s-a indepartat din ce in ce mai mult pana cand femeia care imi fusese odata mama a mai ramas doar un punct negru care a disparut complet eu am inchis ochii si lasandu-mi capul pe spate, stiind ca astazi nu mai am mama.

                                                                      ....

Lunile de vara treceau extrem de repede, nu mai stiam cand este zi cand este noapte, deabia mai treceam pe acasa si atunci cand o faceam, tata nu era acolo, iar cand era il gaseam ca se inneca in bautura, privind la vechile nostre poze de familie. Cuim putea sa le priveasca? Sa o priveasca? O sa le ard intr-o zi, sa sterg imaginea ei completa din casa asta. Usor s-a distrus si tata, a incercat sa se mentina puternic pentru mine dar cand a vazut dar cand a vazut ca m-a pierdut a cazut si el. Isi pierduse locul de munca tot din cauza bauturii si acum practic nu mai avea niciun venit. Eu ma infiltrasem intr-o gasca destul de periculosa dar care ma mentina in viata. Drogurile erau singura mea hrana si alcoolul singura bautura. Petreceam in cluburi si luam parte la tot felul de infractiuni care m-au adus nu de putine ori la politie.

Era o viata rea si periculoasa, dar daca nu o traiam asa as fi murit. Tata ma intelegea, de fiecare data cand ma scoatea pe portile cladirii de politie ma privea atat de amar.El se invinovatea petru tot si oricat as fi incercat, nu il puteam face sa inteleaga ca el nu are absolut nicio vina.

Denise, femeia care regret ca i-am spus mama 18 ani de zile, incerca sa ma apropie de ea. Imi trimitea tot felul de pachete, haine, bani, bituterii si chir o masina de ziua mea.

Cand am implint 18 ani, luna trecuta tot ce imi doream in ziua aia era sa iut de tot si de toate, voiam sa petrec cu gasca mea si sa evadez din acel loc in care probleme nu exita, pana cand am iesit pe usa blocului meu si am gasit o masina imensa si neagra care imi placea mie, cea la care am visat din totdeaua, dar care mi-a adus atata manie in acel moment incat am urcat in ea si am condus pana la lacul de la marginea orasului si am apasat puternic pe acceleratie inainte sa ma arinc din ea si sa o scufund in apa adanca, alaturi de celelalte, lucruri pe care mi le-a dat. Daca lumea ar sti cate bijuterii si lucruri de valoare se afla pe fundul acestui lac, apele lui ar putea fi sangerii din cauza macelului care s-ar creea in interiorul lui.De multe ori am vreut sa ma arunc si eu in valurile reci si paca atat de primitoare acestui lac pe care degraba un ocean, dar ceva m-a oprit intotdeauna, spunandu-mi ca scopul meu pe lumea asta nu a fost inca atins.

Aveam nevoie de bani, ricam sa fim dati afara din apartamentul modest in care traqiam intr-un cartier micut din vestul New York-ului. Curentul ne fusese intrerupt din cauza restantelor, iar apa si gazele urmau incurand, dar nu lesimteam cu adevarat lipsa, pentru noi casa era doar un loc in care veneam sa ne odihneam atunci cand exagera, prea tare si organismul nostru ceda.

Ma schimbasem complet peste varta, stilul nou de viata imi schimbase nu doar atitudinea, ci si trupul. Mancam doar atunci cand simteam ca cedez, drogurile erau principala surma de hrana. Slabisem aproximatim 20 de kilograme si acum ajunsesem la 50 la o inaltime de 1,75 , deci pot sa spun ca ce m-am chinit sa fac o viata am reusit atunci cand nu mi-o doream sa o fac cu nici un chip...sa fiu copia fileda a memei mele. Maturitatea oferita de noul meu comportament imi oferea o expresie periculoasa dar in acelsi timp sexy, care ametea baietii intr-un fel in care nu as fi crezut ca o pot face, iar eu ma bucuram de asta.

Restul trupului se medelase si el, formele mele ajungand sa atinga acelasi nivel, si inca nu unul aproape perfect. Cu noile mele schimbari si cu varsta adolescentina, puteam in sfrasit sa spun ca daca cineva ne-ar fi vazut pe Denise si pe mine pentru prima data, eu eram sora frumoasa.

Ma ingrozea gandul ca peste trei saptamni scoala va incepe din nou. Nu voiam sa merg, dar tata inca mai pastrase putina autoritate in el asa ca ma obliga sa merg.Dar cum in ultimul timp nu ascultam de nimeni ma indoiesc ca o voi fae acum. Mai ales ca tot liceul cunostea povestea mea si acum probabil ma vor compara cu Denise. Am alte motive pentru care sa imi umplu mainile cu sange, deoarece asta este primul lucru pe care il fac atunci cand cineva imi spune ca seman cu acea nemernica.

                                                                ......

-Tony...Antonia! M-am auzit numele ca prin ceata si mi-am deschis ochii impienjeniti, ma usturau foarte tare si tot corpul imi tremura. Dependenta mea devenise foarte mare si deja aveam probleme de sanatate, dar nu imi pasa. Cazusem intr-o gaura neagra si imi placea intunericul din jurul meu.

Am inchis din nou ochii simtind o durere groaznica in stomac si banuiesc ca venea din cauza foamei. M-am chinuit sa adorm din nou pana mi-am auzit din nou numele strigat cu putere insotit de un zgomot ca o lovitura in lemn.

-Ce?! Am tipat nervoasa ridicandu-ma in sezut si simtind usturimi in gutul uscat, pe care alunecasera prea multe substante otravitoare.

-Iesi afara scumpo, trebuie sa vorbim! Am auzit vocea calma a tatalui meu si mi-am dat seama ca era de cealalta parte a usii dormitorului meu.

-Ce vrei?Am raspuns cu aceeasi duritate pe care o foloseam incontinuu in ultimul timp, uitasem sa vorbesc calm la fel cum uitasem sa zambesc.

-Doar trezeste-te si vino in living te rog! Apoi l-am simtit plecand si m-am ridicat nervoasa din pat insirand un rand de injuraturi. Camera mea era un adevarat dezastru, eram la un pas sa cad impiedicandu-ma de hainele imprastiate peste tot pe jos, nu imi amintesc daca ,mai facusem vreodata curatenie in locul asta dupa aceea zi in care ea a plecat, la fel si in restul casei.

Corpul meu era atat de slabit incat abia ma puteam tine pe picioare. Vederea imi era incetosata si chiar daca imi faceau atat de mult rau, tot ce voiam acum era o doza, care sa imi ofere aceea energie nebuna si euforie de care am atata nevoie.

M-am impleticit pana la usa, deschizand-o cu greu din cauza hainelor de pe jos. M-am indreptat spre micuta baie de pe hol si am fost surprinsa sa realizez ca restul casei nu era un dezastru ca si camera mea, din potriva, in aer plutea un miros de detergent indicand ca de curand fusese facuta curatenie. Am observat o lumina aprisa pe hol? Din ce platise tata curentul?

Am intrat in baie, aceeasi ordine si miros placut. Ok, ce am pierdut? Nu am fost prea atenta la ce se intampla cu aceasta locuinta in ultima vreme, dar sigur nu a fost curatenia asta mereu, pun pariu ca pana acum era acelasi dezastru ca si in camera mea.

Am dat neincrezatoare drumul robinetului, nefiind sigura ca ceva va iesi, dar apa cristalina si-a facut loc imediat curgand intr-un jet puternic si facand un zgomot surd si ascutit. Mi-am clatit fata de cateva ori, aruncandu-mi apa rece peste obraji palizi si uscati. Bratarile de la maini, groase, din piele neagra impodobite cu tinte mari si ascutite, plus inelele mari si intinse precum niste serpi peste degetele mele ma impiedicau sa ma spal asa cum ar fi trebuit. Eram inca in acelasi haine pe care le purtasem si afara. Blugi negri si taiati, maieu negru mulat pe corp, geaca de piele neagra, lunga pana la mijlocul spatelui cu tinte sub forma unor tepi pe umeri si guler. Negru devenise practic singura culoare existenta pentru mine.

Ochii mei erau injectati, vederea mi se incetosa din cand in cand si simteam cum picioarele mi se imoaie si sunt la un pas sa cad jos sa ma prabusesc jos.

Nu mai era nimic din aceea Antonia Elisei de acum cateva luni, care se trezea dimineata cu zambetul pe buze, era draguta cu toata lumea, invata din greu visand la o cariera in avocatura si a carei singura problema erau acele cateva kilograme in plus care ii stricau corpul din a fi perfect.

Acum pot spune ca aceasta este singurul lucru bun pe care il am, trupul meu. Restul au navalit peste mine si m-am schimbat intr-o varacat unele persoane nu se pot schimba intr-o viata. Nu imi mai pasa de nimeni, nu mai aveam un scop in viata, traiam ca sa traiesc si respiram ca sa nu mor.

Machiajul meu negru se intinsese pe toata fata, creandu-mi o figura cu adevarat inspamantatoare. Dar ma usturau ochii destul , nu mai aveam nevoie si de ajutorul ssapunului pentru asta. Mi-am sters fata cu prosopul simtind din nou aceea mireasma de curat si parfumat, trebuia sa aflu ce se intampla cu chestia asta. Am aruncat prosopul inapoi pe suportul sau dar acesta a cazut jos, urmele negre ale machiajului meu s-au imprimat pe materialul alb si pufos.

Am iesit din baie, scuturandu-mi usor capul si incercand sa imi revin, aveam atata nevoie de mancare dar cu toate astea nu imi era foame de loc si sunt sigura ca nu puteam inghiti nimic, stomacul meu suferise prea multe pentru a mai functiona normal.

M-am indreptat spre living, unde tata ma astepta asezat pe canapeaua mica dintr-un material maroniu, uitandu-se atent pe niste foi.

Am fost din nou uimita cand m-am uitat atent la el, nu il vedeam pe tata prea des in ultima vreme dar puteam sa jur ca devenise un dezastru. Haine murdare si mototolite, neschimbate de zile intregi, par slinos si dezordonat intr-un stil revoltator, barba mare si ochii injectati.. Dar acum...acum era acelasi barbat care fusese imainte ca ea sa plece. Era barberit. purta un tricou simplu si alb care ii se mula pe corpul mult mai slab dar totusi inca bine facut. Ochii lui aveau aceeasi claritate ca altadata si arata prospat tuns, cand l-am vazut ultima data pletele lungi ii acopereau ochii, dar intrebarea este :Cand l-am vazut ultima data?

Si-a ridicat privirea spre mine, ochii i s-au marit cateva secunde cand m-a vazut, machiajul meu era acum probabil mai intins pe fata si il cred ca se speriase de mine.

-Ce vrei? Am intrebat din nou incercand sa par cat mai calma si normala, dar cred ca uitasem sa fac asta, din gat iesindu-mi acelasi glas dur si gol.

Mi-a facut semn spre fotoliu din fata lui, asezand hartiile pe care le tinea in mana pe masuta care se afla intre noi. Am incercat sa imi dau seama despre ce sunt dar am renuntat cand ochii mei s-au incetosat in contactul cu literele mici si departate.

Mi-am lasat geaca sa alunece pe umeri, asezand-o pe spatarul fotoliului. M-am asezat, aplecandu-ma pe fata si punandu-mi coatele pe genunchi. Mi-am lasat capul in jos incercand sa opresc odata starea de lesin care imi traversa corpul. Am inchis ochii, strangandu-mi pleoapele puternic, am respirat adanc incarcand sa fac cat mai putin zgomot, apoi mi-am ridicat capul usor, indreptandu-mi atentia spre el.

Ma privea atat de indurerat, stiam ca nu mai vede nimic din mine din fata lui, dar cu toate acestea ochiii lui au ramas aceeasi cand se uita la mine. Privesc aceea fata care stiu ca este undeva in interiorul corpului strain si indurerat care o pseda acum....dar se insala, ea a disparut pentru totdeauna.

-Scumpo, nu mai putem continua asa, tu nu mai poti continua asa. Vorbi serios privindu-ma cu atentie. Iti distrugi viata Antonia!

-De asta m-ai chemat aici? Sa imi tii un discurs? Credeam ca ai renuntat la asta cand ai realizat ca nu imi mai pasa de nimic! Duritatea din tot imi crestea cu fiecare cuvant, la fel cum starea de nervozitate, extrem de sensibila in ultima vreme.

-Da Antonia, de asta te-am chemat, pana aici a fost. Amandoi am cazut prea adanc si trebuie sa iesim la suprafata. Nu putem distruge viata din cauza mamei tale care ne-a parasit pentru a avea una mai buna...

-Inceteaza sa mai spui cuvantul ala! Am tipat la propriu palmele inclestandu-mi-se in pumn, cand m-am aplecat spre el.

Eram sigura ca privirea din ochii mei era diavoleasca, am vazut frica din ochii lui cand il priveam cu ura pentru ca pronuntase acel cuvant. Pentru mine nu mai exista cuvantul sau fiinta mama. Preferam sacred ca am fost creata din orice altceva, dar nu dintr-o femeie care sa ma abandoneze ca pe un obiect plictisitor si uzat.

 Si-a revenit, incarcand sa devina cat mai calm si cald. A respirat adanc uitandu-se in continuare la chipul meu nervos.

-Imi pare rau scumpo, stiu ca pentru tine a fost cel mai greu si nu am sa te invinovatesc pentru nimic din ce ai devenit. Si eu am cazut in acelasi intuneric, dar am o datorie fata de tine. Tu esti tot ce mi-a ramas si tot ce am avut vreodata, mai ales pe mine...si eu nu o sa te las sa te prabusesti.

Te-am privit cu inima sfasiata pierzandu-te pe zi ce trece mai mult, la fel am facut si eu, aceea era singura cale de a o uita....Pe fruntea sa si-a facut aparitia o incruncatura usoara, dar totusi parea atat de adanca. Si-a inchis ochii cateva secunde, strangandu-i cu putere, parca toata viata delurandu-i in fata lor, si in acest moment mi-am dat seama, ca tata inca o mai iubea...isi ridica din dou fata spre mine -Avem nevoie de un nou inceput, cartea nu s-a sfarsit, am avut parte de un capitol dur dar pana aici, s-a terminat, deschidem un nou capitol, unul care eu o sa ma asigur ca tu o sa redevii ce ai fost odata.

Am bufnit amuzata lasandu-ma pe spate in fotoliu.

-Tata, crezi daca ai facut curatenie in casa,te-ai tuns si ai facut un dus ai inceput un capitol?? Nimic nu o sa se schimbe, eu sunt cine sunt acum, si sunt asa pentru ca asta este singurul mod in care pot supravietui. Nu vreau un nou inceput, si cu siguranta nu vreau sa devin ce am fost odata, cand traiam urmand un model decat il urasc acum mai mult decat orice pe pamant. Tonul mu era inca dur, dar extrem de serios, demonstrand ca sunt foarte hotarata in ceea ce spun.

-Bine, atunci nu o sa fii cea din trecut, dar nici cea din prezent, ai nevoie de o noua tu, Antonia. Spui ca asta te ajuta sa supravietuiesti, uita-te la tine!

Am inceput sa imi frec pumni nervoasa, vrand sa plec odata si sa scap de discutia asta.

-Eu m-am trezit Antonia, acum cateva zile am vazut ca te pierd complet, ca tu te pierzi complet, cand te-am scos pentru a nu stiu cata oara din inchisoare si pentru prima data nu te-am mai recunoscut absolut de tot. A devenit o rutina pentru tine sa ajungi acolo, sa furi, sa ranesti oameni, sa te droghezi...cand e ultima data cand ai mancat? Ma atinti cu o privire judecatoare stiind ca nu voi sti sa ii raspund la intrebarea asta, nu fara sa mint.

-Ieri! Am raspuns repede uitandu-ma in alta parte numai la fata lui nu.

-Minti, cu gasca ta de derbedei numai mancare nu consumati boi, iar tu nu ai mai dat pe acasa de 3 zile, cand ai venit azi dimineata am crezut ca esti ranita, ca cineva te-a batut, atat de slabita erai nici acum nu arati mai bine.

Fierbeam deja, ce ii venise sa inceapa chestia asta acum? Il apucase sentimentul patern tocmai acum, cand nu aveam nevoie de asa ceva. Azi dimineata? Nu mai tineam cont de timp, tot ce stiu e ca Zac, unul dintre prietenii mei, m-a adus acasa pentru ca tot cineva tot cuna pe telefonul meu, iar eu eram deja in alta lume. Probabil tata ma suna, dar eram atat de slabita cand am ajuns acasa incat m-am dus direct la culcare.

Am cautat cu privirea un ceas prin camera alba si pe biroul mic dintr-un colt tocam se apropia de ora 5 dupa amiaza. Puteam sa jur ca acum este dimineata, tocmaivoism sa folosesc asta ca sa scap de el si ma duc inapoi la culcare.

-Iti interzic sa te mai vezi cu persoanele alea, incepand de maine esti internata intr-o clinica de dezintoxicare si nu vreau sa te mai atingi vreodata de droguri.

-Ce?? Am tipat radicandu-ma in picioare. Crezi ca daca tu te-ai schimbat poti sa ma schimbi asa de usor si pe mine? Ce nu intelegi ca ma simt perfect asa cum sunt acum? Fierbeam de nervi si simteam cum mi se face iarasi rau, sa ma ridic de pe fotoliu si atat de brusc fusese o idee proasta.

-Perfect? Raspunse si el nervos ridicandu-se in picioare. Uita-te la tine, abia te mai tii pe picioare. Spuse nervos prizandu-mi bratul si zguduindu-ma puternic.

-Ma tin foarte bine pe picioare, nu ti-a pasat pana acum si bine ai facut, daca tu vrei sa te schimbi bine. Dar eu nu vreau. Am marait nervoasa si mi-am tras bratul din mama lui smucindu-ma puternic si dandu-ma cativa pasi inapoi, imediat am simtit cum tamplele imi explodeaza si o lovitura puternica imi izbeste tot corpul, am realizat ca m-am prabusit la pamant, atunci cand am simtit parchtul rece si dur strivindu-mi corpul cu cazatura mea.

Doua brate puternice m-au ridicat imediat, si o voce ma striga speriata, dar intunericul ma voia. Eram gazde atat de buna pentru el si imediat m-a acaparat de tot fiind incapabila sa mai simt ceva in jurul meu, lucru pe care mi-l doream atat de mult.

O durere groaznica care imi asuda tot corpul m-a obligat sa ma trezesc, eram mai slabita ca niciodata, cunosteam senzatia, aveam nevoie de droguri, neaparat.

Am deschis ochii fortandu-mi corpul mort sa se ridice, dar imediat doua maini m-am prins de umeri si m-au fortat sa ma intind inapoi.

Am privit chipul ingrijorat al tatalui meu, privindu-ms intens..

-Am nevoie de....Am rostit cu vocea stins, un imi pasa ca ii ceream driguri tocmai tatalui meu, aveam nevoie mai mult decat orice pe lume .Deja simteam ca o iau razna, mintea mea formand imagini ciudate in capul meu, care nu imi apartineau mie.

-Ai nevoie de mancare.Tata mi-a continuat fraza privindu-ma serios.

-Nu! Am raspuns dur, simtindu-mi capul explodand. Promit ca ma las de maine, numai da-mi acuma ceva, simt ca mor.

-Pai, daca stau mai bine sa ma uit, este deja maine, e miezul noptii deci te-ai lasat . Vocea lui incerca o tuna de amuzament care pe mine ma enerva ingrozitor. M-am ridicat nervoasa, respingand starea groaznica si indreptandu-ma spre camera mea, unde aveam cateva rezerve secrete.

Tata m-a prins imediat intorcandu-ma inapoi.

-Lasa-ma! Am tipat nervoasa, incercand sa scap din stransoarea lui, dar forta mea era inexistenta.

-Antonia!! De data asta tipa puternic, vocea lui spangandu-se in urechile mele, dar facandu-ma sa ma agit mai tare.

-Da-mi drumul! Te urasc! Am rostit fara sa imi dau seama ce spun, dar aveam nevoie de medicamentele mele asa ca as fi facut orice sa ajung la ele. Risca sa primeasca o lovitura in curand daca nu imi dadea drumul.

Un scurt marait a iesit din gura lui si m-am simtit ridicata pe sus, eram disperata in incerparea mea de a scapa dar nu eram mai puternica decat el.

M-sm trantit pe canapea, prinzandu-mi umeri si strangandu-i, fortandu-ma sa stau pe canapea.

Alta stare de grata si de lesin m-a cuprins.

-Tata daca vrei sa mai traiesc da-mi nenorocitele alea de prafuri. A rostit cu greu, ochii fiind aproape inchisi si simtindu-mi capul balasandu-se fara sa il pot tine fix.

-Vreau sa traiesti, de aia iti dau asta.

imediat in fata mea a aparut o farfurie cu mancare, mi s-a intors stomacul pe dos cand am vazut terciul galbui din farfurie carea mirosea groaznic.

-Ia-o de aici! Am tipat, agitandu-ma in stransoarea lui.

-Tony, e doar mancare, nu o sa iti faca nimic rau, ai nevoie de hrana, organismul tau e mort. I-si gandul de la droguri pentru ca atata timp caut eu treiesc tu nu o sa te mai atingi de asa ceva.

Aceeasi voce serioasa si dura mi-a intrat in urechi enervandu-ma. Dar oricat m-as fi zbatut nu puteam scapa.

Am acceptat sa mananc sperand ca dupa asta ma va lasa sa plec si sa pot sa imi injectez ceva pana nu mor de tot.

Dar stomacul meu nu mai era ce a fost odata, l-am chinuit prea mult si acum isi revarsa ura pe mine. Gustul mancarii era oricil, mi-am dat seama ca era ceva din cartofi si mai multe legume, dar avea gust de carton amestecat cu noroi de balta. Partea rea a venit dupa prima inghititura, cand stomacul mi s-a intors complet pe dos si am inceput sa vomit nici eu nu stiu de ce, nu mai mancasem zile integi, ce putea fi in stomacul meu ca sa iasa acum afara?

Tata m-a ajutat nelasandu-ma o clipa, m-a dus la baie, unde am varsat resturile din mine intinsa pe podea si aplecata pe toaleta. Ma ducea in brate ca pe un copil mic, m-a spalat pe fata si mi-a dat sa beau putina apa pentru a-mi clati gura.

Trupul meu imi era mort, eram complet incapabila sa ma mai misc vreun muschi.

Cu toate acestea, dupa ce m-a adus inapoi pe canapea, m-a fortat in continuare sa mananc, hranindu-ma ca pe un copil mic.Am refuzat nervoasa pana mi-a indesat lingura in gura, am inghitit cu spaima dar spre norocul meu nimic nu a mai iesit afara. probabil nu mai avea ce pentru ca aceeasi senzatie de greata era prezenta in stomacul meu.

Am mai luat cateva inghitituri apoi am refizat sa mai mananc, m-am ridicat pe canapea ridicandu-mi piciarele in sus si inconjurandu-mi-le cu bratele, incepand sa ma legan ca o schizofrenica privind covorul alb si pufos de pe jos care semana cu marijuana.

Am inceput sa ma frec la ochi, deja innebuneam si el ma tinea aici legata, imi doream un strop de putere sa ma ridic si sa trec de el. Ceream prea mult?

Am inceput sa imi rontai unghia de la degetul aratator in timp ce am inceput din nou sa ma legan inainte si inapoi, privind fix in jos.

-O sa trecem noi si peste asta Tony, o sa fim din nou fericiti...este timpul sa o luam amandoi de la capat. Si uramtorul pas dupa ce tu o sa iti revii din obsesia asta , va fi sa ne mutam din locul asta plin de amintiri prea amare care nu ne dau pace.

-Sa ne mutam? Am repetat mecanic.

-Da, am vandut deja apartamentul si am ales si orasul in care o sa ne mutam, trebuie sa mai gasesc o casa acolo si sa nu ne mai uitam inapoi.

-Stai putin! Vrei sa spui ca ne mutam din New York? am spus respicat lasandu-mi picioarele in jos si privindu-l uimita.

-Da, am aranjat aproape tot, si in curand o sa fii noua studenta a liceului din Seattle. Spuse cu un mic zampet pe buze.

-Seattle?! Ne mutam in Washington?

Join MovellasFind out what all the buzz is about. Join now to start sharing your creativity and passion
Loading ...